Multi oameni spun ca moartea e doar o alta poarta. Atunci de ce ne e frica sa murim? Ne place viata asta? Nu ne dorim inca de la inceputuri una mai buna, una care ne va conduce spre dezastru, dezastrul omului? Ne place sa traim in locul numit acasa unde in afara de caldura artificiala nu gasesti nimic? Sa traiesti in frig real acoperit de caldura artificiala, ce imagine. Atat, nu mai suport, trebuie sa ma descarc:
- De ce *** *** de treaba ne conducem unii pe altii spre moarte, spre dezastru?
- Lumea nu-si da seama de ce face, nu vede ca planeta se spulbera cu fiecare clipa din vietile lor? Nu incercam sa facem nimic, deja ne-am obisnuit cu ideea de moarte, am auzit cu totii de apocalipsa, o asteptam sa vina sa ne imbratiseze cu adevarata caldura care ne va duce spre un alt drum. Un drum rece, cald sau mono.
Oare ce se va intampla cu noi in lumea 2?
Oare vom apuca si lumea 3?
Un singur cuvant ar putea sa ne linisteasca acum, si acela nu e " da, vei trai vesnic " pentru ca este o minciuna. Viata este vesnica, dar noi nu, noi murim, viata ne fura.
Este doar un simplu "poate... "
duminică
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
1 cuvinte:
Abordezi subiecte interesante la care ar trebui sa ne gandim mai des. Observi multe lucruri, sa le zicem detalii, ceea ce inseamna ca nu esti un om superficial. Si eu am tot cautat sa-mi explic sensul vietii, nu intelegeam.
De ce ne nastem daca tot murim?
De ce facem lucruri care apoi le regretam?
De ce iubim ca apoi sa tradam?
De ce jignim cand de fapt iubim?
Fiecare om are "de ce"-urile lui personalizate care sunt nuante de "de ce"-uri si avem impresia ca nimeni nu ne poate raspunde la "de ce"-urile noastre, le dam o alta valoare pentru ca sunt ale noastre ...si credem ca nu suntem intelesi si suferim.
Intr-un final mi-am explicat sensul vietii si al mortii si al fricii de ea.
Viata si moartea sunt taine pe care fiecare om le descopera cu propria constiinta, cu cat esti mai curat le vezi mai clar, mai logic, mai cu sens. Acum imi spun doar parerea mea.
Moartea este o poarta sau un prag pe care il treci la un moment dat.
In viata omul exista cu 2 elemente: trupul si sufletul, dupa moarte exista doar sufletul.
Deci, ce ramane din fiinta noastra?
Frica de moarte este frica de a pierde trupul, dar daca sufletul ramane nu ar fi logic sa avem grija mai mult de suflet?
Ne este frica de moarte pentru ca pierdem desfatarea trupului.
Frica este o manifestare a constiintei, stim ca trebuie sa avem grija de suflet prin educarea lui, cum invatam un copil sa se comporte in societate, asa si sufletul trebuie educat, trebuie cultivat in el ceea ce e bun pentru suflet.
Bunatatea, dragostea, blandetea sunt virtuti, iar sufletul trebuie hranit cu aceste virtuti pentru a deveni imaculat si pentru a cunoaste frumusetea vietii de dupa moarte. Rautatea, ura, mania sunt opuse virtutii care uratesc sufletul si care in viata de apoi il condamna la suferinta, iar suferinta asta este vesnica precum sufletul este vesnic.
"De ce ...ne conducem unii pe altii spre moarte, spre dezastru?", pentru ca nu avem dragoste pentru semenii nostri.
"Viata 1" ne fura doar trupul, sufletul ramane si depinde doar de noi unde ii gasim locas.
Trimiteți un comentariu